Preşedintele PSD, Victor Ponta, a fost zilele trecute într-o vizită prin vestul ţării, acolo unde a vizitat fililalele locale şi a stat de vorbă cu liderii lor depsre anul zbuciumat la începutul căruia încă ne aflăm. Liderul PSD a apărut şi în faţa presei, expunând punctele de vedere ale Uniunii Social-Liberale în anumite probleme curente. Astfel, de exemplu, am aflat că liderii USL i-au transmis déjà lui Raed Arafat o invitaţie de a reveni în Executiv dacă la sfârşitul anului va fi instalat un Guvern USL. Sigur, invitaţia are şi o condiţie: organizarea sistemului medicinii de urgenţă conform cu indicaţiile apreciatului medic de origine siriană. Pe de altă parte, Victor Ponta a făcut şi unele afirmaţii ce seamănă a promisiune electorală, lucruri pe care românii le-au putut auzi în mai toate campaniile electorale din ultimii ani.
Interzis membrilor de partid mai jos de funcţia de secretar de stat
Depolitizarea profundă a structurilor administrative ale statului a fost principala promisiune a lui Victor Ponta. Lideul PSD a condamnat intenţia Guvernului de a da posibilitatea prefecţilor să se suspende temporar din funcţie dacă vor dori să candideze pentru anumite funcţii politice. „ Depolitizarea prefecturilor şi a administraţiei a început printr-un proiect de lege iniţiat în timpul Guvernării Năstase şi aplicat, recunosc şi îi apreciez meritele, de Vasile Blaga când a fost ministru de Interne. Nu mai există ţări din Uniunea Europeană unde prefectul să fie lăsat să candideze. Prefectul organizează alegerile şi este şi candidat: arbitrul joacă într-una din echipe. Toate funcţiile de la secretarii de stat în jos nu vor mai fi ocupate de oameni politici. Nu înlocuim oamenii lui Băsescu, cu cei ai lui Antonescu sau Ponta”, a declarat la Arad preşedintele PSD. Conform liderului social-democrat, Guvernul USL ar da o lege prin care să „desfiinţeze” toate serviciile deconcentrate şi să creeze alte posturi noi care să fie ocupate de oameni apolitici. Numărul funcţiilor „revoluţionate” ar putea ajunge şi la 6500.
Intenţia de depolitizare a funcţiilor publice din instituţiile deconcentrate şi din unele niveluri ale primăriilor sună frumos, dar nu a fost niciodată pusă în practică – de nici un Guvern. La un moment dat, prefecţii liberali au avut de ales între partid şi funcţie. Cei mai mulţi au ales funcţia. Dar „cu inima” tot la PNL au rămas. Apoi a venit Guvernul Boc care a găsit relativ rapid mijloace prin care să-i înlăture pe acei prefecţi „apolitici”, moşteniţi însă de la vechiul Guvern. I-a înlocuit cu oameni cel puţin la fel de apolitici, care nu au avut altceva de făcut decât să-şi dea o simplă demisie din PDL pentru a ajunge în scaunul de Prefect. Definiţia cea mai cunoscută a prefectului rămâne cea de „reprezentant al Guvernului în teritoriu”. Ori, noi cerem unui reprezentant al Guvernului politic să fie apolitic. Este aici o uşoară contradicţie peste care legea a trecut, dar oamenii au demonstrat că nu se pot preface că sunt apolitici. Pe de altă parte, instituţiile deconcentrate au fost multă vreme fructul promis activiştilor de partid mai mari sau mai mici. Unii acceptau funcţii în deconcentrate deşi lucrau în domeniul privat, având locuri de muncă aparent foarte bune. Astfel, „depolitizarea” e bună de promisiune electorală stas, adică mereu nepusă în practică.
Numărul parlamentarilor, luat în calcul la fel ca în 2008
Actualii parlamentari ai USL vor fi aproape sigur susţinuţi pentru a obţine un nou mandat în colegiile lor. Decizia poate fi cu două tăişuri dacă ne gândim cum şi-au obţinut unii mandatul (locurile doi sau trei), însă este opţiunea lor. Situaţia s-ar putea schimba dacă în luna iunie, candidaţii USL nu vor primi o „confirmare” din partea electoratului. „Vrem să redăm românilor ceea ce le-a luat Guvernul Boc, adică dreptul la vot” – a spus Victor Ponta pentru a descrie unul din proiectele USL în acest an. Aliaţii din opoziţie vor organiza în iunie un fel de alegeri proprii, în sensul că vor da posibilitatea alegătorilor să voteze posibili candidaţi de pe o anumită listă pusă la dispoziţie de partide. Vor fi un fel de alegeri primare sau un fel de sondaj de opinie deschis cu rolul de a confirma popularitatea candidaţilor.
În altă ordine de idei, în primăvară vor fi stabiliţi şi ultimii candidaţi ai USL cu rezerva că s-ar mai putea modifica unele lucruri în urma acţiunii din luna iunie. Pentru alegerile parlamentare, judecata lui Ponta a fost, la Arad, pe un număr de 10 colegii parlamentare. „Acum noi avem doi parlamentari din 10, vom vedea în funcţie de celelalte candidaturi cum vor fi împărţite: cinci la cinci sau patru (ACD, n.r.) – şase (PSD, n.r.)”, a declarat preşedintele PSD. Judecata liderilor opoziţiei continuă să fie axată pe numărul colegiilor electorale din 2008, cel puţin în cazul alegerilor parlamentare. Semn că reducerea numărului de parlamentari, deşi susţinută de tot spectrul politic, nu se va produce în acest an, ci poate după 2012.
USL, încă în tatonări cu primarul Timişoarei
Victor Ponta a vizitat în această săptămână toate cele trei mari oraşe din vestul ţării, debutul periplului fiind la Timişoara. La acest nivel regional, cel mai important mesaj politic al lui Ponta a fost continuarea discuţiilor cu primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, în vederea acordării unei eventuale susţineri din partea USL. Mai probabilă pare a fi, însă, candidatura rectorului Politehnicii, Nicolae Robu, actualmente senator PNL de Timiş. În acel caz, Victor Ponta a precizat că Gheorghe Ciuhandu nu va fi un „adversar” al USL, ci doar un „competitor”. Ponta a mai arătat că USL doreşte să aibă relaţii de colaborare şi cu alţi primari de mari oraşe dar care nu fac parte din PDL sau USL. Este cazul lui Klaus Johannis (Sibiu), sau al lui Sorin Oprescu (Bucureşti), actualul primar general al Capitalei primind deja susţinerea verbală din partea USL pentru obţinerea unui nou mandat.
